LICHENII ( simbioza )


>>> Formele caracteristice ale acestor plante nepretentioase , pe care le gasim raspandite , ca o crusta , pe pietre si copaci , ne sunt cunoscute tuturora. Aspectul lor neinsemnat nu tradeaza faptul ca ele ar fi organisme care ne-au permis de mult cunoasterea mai profunda a fenomenului de simbioza . Caci lichenii nu constituie un organism unitar , ca muschii , copacii sau celelalte plante . Ei sunt formati din doua organisme diferite , care traiesc in simbioza si exercita o influenta reciproca multilaterala .
Masa lichenilor este formata dintr-o retea groasa de hife de ciuperci , numita PLECTENCHIM , asemanatoare celor pe care le formeaza corpurile de fructificatie ale ciupercilor . Intre hife se gasesc insa alge , de obicei unicelulare , dar totdeauna verzi , care traiesc in simbioza cu ciupercile .
Relatiile privind schimbul de substante intre cei doi parteneri ( ciuperca si alga ) sunt foarte asemanatoare cu cele intalnite la micorize . Alga verde formeaza prin asimilarea dioxidului de carbon , hidrati de carbon , din care , fara indoiala profita si ciuperca . Pe de alta parte , aprovizionarea din abundenta a algei cu apa si substante nutritive se face prin reteaua miceliana a ciupercii .
Deosebit de interesant este faptul ca influenta reciproca a partenerilor nu se limiteaza numai la relatiile fiziologice , ci se extinde si in domeniul morfologic , constitutional . Cu alte cuvinte , partenerii isi schimba aspectul in momentul cand intra intr-o simbioza . Atunci cand creste fara alge , adica in afara simbiozei , ciuperca are un aspect care nu prezinta nici o asemanare cu lichenii . Simbioza dintre o anumita specie de alge si o anumita specie de ciuperci duce la aceleasi forme de licheni . Daca insa aceeasi alga intra in simbioza cu alte ciuperci , obtinem forme noi , tipice pentru combinatia respectiva .
Uneori s-a reusit sa se “fabrice” licheni prin combinarea unor parteneri potriviti . De fiecare data s-a putut constata ca treapta de organizare a lichenilor a depasit considerabil treapta pe care algele sau ciupercile ar fi putut-o atinge in mod independent . Aceasta constituie un exemplu impresionant si convingator despre esenta simbiozei. <<<

BIBLIOGRAFIE : “ PLANTA SI MEDIUL “ W. RAWALD

 

LICHENII DE PE NISIPURILE DELTEI DUNARII


>>> Incantatoare prin ineditul sau deosebit de interesanta prin elementele faunistice si floristice pe care le gazduieste , Delta Dunarii este azi tot mai mult vizitata si cercetata. Suprafetele nesfarsite populate de stuf ,padurea cu liane , dunele de nisip pe care vegeteaza carcelul si o foarte bogata flora licheno-logica sunt numai cateva din curiozitatile naturale ale acestui tinut biogeografic . Cum Delta Dunarii este azi tinta multor excursii scolare de destindere si documentare , consideram util de a prezenta o lista si cu lichenii care cresc pe nisipurile Deltei: CORNICULARIA ACULEATA , CLADONIA SUBANGIFORMIS , CLADONIA FOLIACEA(-- fig.1 --),

- fig.1 -

PARMELIA CONSPERSA (-- fig.2 --),

- fig.2 -

 

 

 

 

 

 

 

 

 

PARMELIA CAPERATA , SPHAEROPHORUS FRAGILIS .
Pe tufele mici de EPHEDRA (CARCEL) se gasesc taluri mici de XANTHORIA PARIETINA ( LICHEANUL GALBEN ) , PHYSCIA ADSCENDENS , PSYSCIA AIPOLIA si CALOPLACA AURANTIACA , iar pe arborii din padurile de pe grindurile Deltei vegeteaza licheni caracteristici padurilor de campie mai sus mentionate. <<<

BIBLIOGRAFIE : “ LICHENII” C. MORUZI si N. TOMA

IMPORTANTA LICHENILOR


>>> Studiul complex al lichenilor a dus la acumularea unui impresionant volum de cunostinte de o incontestabila valoare stiintifica –teoretica ,dar si cu unele implicatii practice nebanuite . Importanta lichenilor ,sporadic mentionata in lucrarile mai vechi ,este tot mai mult reliefata de cerceterile contemporane .Lichenii reprezinta in primul rand un excelent material de studiu pe care cercetatorul il are oricand la indemana.
Lichenii din regiunile polare si deserturi ,unde formeaza pajisti intinse, au constituit din totdeauna hrana multor animale erbivore (ren, caribou un canadian oi ) in absenta carora existenta lor in aceste zone climatice nu ar fi fost posibila . Aceeasi sursa nutritiva este folosita si de unele animale nevertebrate ca insecte ,gasteropode s.a.
In anumite regiuni ale globului ( Japonia , Canada , Islanda) unele specii ale genurilor CETRARIA si UMBILICARIA sunt utilizate , dupa o prelucrare adecvata si in alimentatia oamenilor. Valoarea nutritiva a acestora este insa mica datorita cantitatii reduse de substante proteice pe care o contin.
Importanta practica a lichenilor rezulta in special din utilizarea lor ca materie prima , valoroasa in diferitele ramuri industriale ( farmaceutica , alimentara ,chimica ). Utilizarea lor se datoreste numarului foarte mare de substante chimice pe care le formeaza in cadrul proceselor metabolice ,substante cunoscute sub numele de ACIZI LICHENICI.
Din licheni se obtine pe cale industriala o serie de coloranti naturali ( rosu- purpuriu , albastru- violet ,rosu- violet , galben , maro ) uitlizati la vopsirea stofelor . Fiind costisitori , in majoritatea tarilor ei au fost tot mai mult inlocuiti cu coloranti artificiali .
Unele dintre substante lichenice au o pregnanta actiune antibiotica si ca urmare au o larga aplicativitate in combaterea unor bacterioze , micoze si viroze ale plantelor si animalelor . Acidul usnic , extras din CLADONIA RANGIFERINA ( CUNOSCUT SUB NUMELE DE “USNO” -- fig.1--)

- fig.1 -

este mult utilizat in medicina umana cu mare eficienta in combaterea dermatomicozelor si a ardurilor infectate.
Turnesolul , indicator chimic de mare necesitate in laboratoarele de chimie , multa vreme a fost obtinut in exclusivitate din talurile de ROCELLA si OCHROLECHIA .(-- fig.2 --)

- fig.2 -


Parfumurile fine si alcoolul de calitate superioara sunt produse , obtinute pe cale industriala , de asemenea din diverse specii de licheni . Longevitatea lor a permis utilizarea lichenilor drept criteriu in aprecierea varstei unor morene glaciare , ca si unor monumente istorice nedatate. Datorita sensibilitatii lor deosebite , lichenii constituie indicatori valorosi ai gradului de poluare al atmosferei ca si ai unor conditii ecologice stationale . Lichenii au fost definiti pe drept cuvant “pionieri ai vegetatiei “ , deoarece sunt primi care se instaleaza in statiuni improprii pentru alte grupe de plante . Prin intermediul acizilor lichenici , care au o accentuata actiune coroziva , lichenii reusesc sa dezagrege rocile si sa conteibuie la formarea unui strat subtire de sol . Se pare ca lichenii crustosi contribuie la distrugerea ritidomului , iar cei foliacei si fruti culosi sufoca plantele prin blocarea functiei stomatelor ; ei asigura totodata conditii optime pentru dezvoltarea unor paraziti animalici ,periculosi .
Putine specii de licheni sunt otravitoare ; din lichenoflora tarii noastre amintim pe LETHARIA VULPINA si CETRARIA PINASTI (-- fig.3 --)

- fig.3 -

care contin substante toxice cu actiuni inhibitoare asupra proceselor respiratorii. Dintre celelalte efecte negative amintim propietatea pe care o au lichenii de a concentra in talurile lor o mare cantitate de substante radioactive . In Canada muncitorii forestieri sufera de alergii , boala produsa de acidul usnic prezent in speciile genurilor USNEA si EVERNIA.
Aprofundarea cercetarilor lichenologhice in domeniul laturei aplicative vor aduce cu siguranta noi date care vor mari interesul practic al lichenilor. <<<

BIBLIOGRAFIE : "LICHENII “ C. MORUZI si N. TOMA

 

Lichenofite Lichenophyta
Nr. Specia Species Familia Family Cat.rarității
State of endanger
1 Cladonia rangiformis Hoffm.- Cladonie penicorniformă Cladoniaceae CR
2 Pseudevernia furfuracea (L.) Zopt. - Pseudevernie decorticoasă Hypogymniaceae VU
3 Peltigera rufescens (Weis.) Humb. - Peltigeră roșcată Poltigeraceae EN
4 Ramalina farinaceae (L.) Ach. - Ramalină farinoză Ramalinaceae VU
5 Ramalina fastigiata Ach. - Ramalină fastigiată Ramalinaceae CR
6 Ramalina fraxinea (L.) Ach. - Ramalină-de-frasin Ramalinaceae VU
7 Peltigera canina (L.) Willd. - Peltigeră canină Poltigeraceae VU
8 Ramalina polynaria Ach. - Ramalină polinară Ramalinaceae VU
9 Usnea hirta (L.) Wigg. - Usnee rigidă Usneaceae EN
10 Dermatocarpon miniatum (L.) Mann. - Dermatocarpon roșu-opac Dermatocarpaceae EN
11 Endopyrenium hepaticum (L.) Koerb. - Endopireniu hepatic Verucariacee EN
12 Endopyrenium rufescens (Ach.) Koerb. - Endopireniu roșcat Verucariacee EN
14 Platismatia glauca (L.) C.Culb. et W. Culb - Platismatie albăstrie Permeliaceae VU
15 Xanthoparmelia vagans (Nyl.) Hale. - Xantoparmelie vagabondă Permeliaceae CR
16 Peltigera polydactila (Neck.) Hoffm. - Peltigeră polidactilă Poltigeraceae EN